Jurnal de Norvegia – partea 1 21/10/2009

Desi habar nu am inca ce voi spune si cum, pentru ca am fost impresionat de aceasta calatorie si de ce insemana Norvegia si Romania nu …. simt in mod cert ca acesta insertie va fi doar prima parte.

Am plecat de acasa profund trist si suparat pe situatia de fapt din Romania si ceea ce a declansat aceasta reactie de “pana aici” a fost criza politica cu uite majoritatea, uite prim-ministrul majoritatii, uite ce scoate Basescu din joben. O asa bataie de joc pentru mine ca ceatatean platitor de taxe si impozite nu am mai simtit.

Asa ca drumul spre Norvegia a fost pecetluita de sentimentul de tristete si indignare … de ce dracu la noi nu se poate, de ce nu avem si noi o tara normala ?

Mergand asa prin aeroporturile lumii, cateva mai clar (Bucuresti, Amsterdam, Bergen si Haugesund) am avut doua trairi distincte si opuse
- asa da … Amsterdam … un aeroport extrem de mare, aglomerat, dar bine organizat si condus (curatenie, paza, servicii suplimentare in calitate de turist trecator pe aici)… Bergn … un aeroport mediu dar util si organizat cu bun gust, care iti da sentimentul de compact, accesibil si util … desi este mai mare decat cel din Bucuresti
- asa nu …in Amsterdam unde am stat ceva ore am cautat si gasit sa mananc si ghici ce cardul minunat al bancii ING (VISA Electron) nu este accepat si nici cardul Maestro de la Intesa … noroc ca mai aveam bani pe cel de credit de la RBS (Mastercard) … ca altfel stateam ca prostul la casa cu mancarea, flamand si fara sa am cu ce plati … ca doar sunt pe card . In Bergen si in Bucuresti forma bate fondul … si anume in ambele orase erau niste sisteme diferite care iti permiteau sa folosesti tualeta in mod sigur si igienic, insa in ambele locuri erau ineficiente din lipsa de rezerva ( de substanta de curatat si de folie de protectie). In Bergen sunt verificat si interogat de un vames si imi este controlat bagajul pentru ca vin din Romania, pentru ca declar cu certitudine ca nu am alcool sau tigari (cred ca anormal printre romanii care trec prin zona) si pentru ca cu ceva barba arat ca un rachdet (asta mi-a zis acum ceva tomp un prieten).

Asa am scapat eu de sindromul asta de plangere de tara si de cat de rau este aici … ca se intampla si la altii … dar este doar in puterea mea sa nu se mai intample si a altora ca mine.

Asta mi-a fost reamintita tot in Norvegia deoarece seful meu si compania sa au dat in judecata Statul Norvegian deoarece aveau o problema de interpretare a unor reglementari si o alta fel de directiva a unei institutii publice i-ar fi schimbat drastic bazele afacerii. Asa ca daca nu vrei sa fii caltat pe cap acum sau mai incolo, nu da inapoi, nici macar prima data cand statul nu iti raspunde frumos la buna ziua sau nu se uita la tine cand iti ia banii pe taxe.

Asta ar fi o alta poveste … dar asa in treacat tin sa spun ca am facut o plangere la CAS (Casa de Asigurari de Sanatate) pentru ca nu am fost primit la un medic specialist alergolog cu trimitere de la medicul de familie si am cerut decontarea cheltuielilor … abia astept sa imizica nu si sa ii bag in masa … ca daca platesc cateva milioane pe luna sau nimic cam de aceleasi servicii beneficiez.

Sa nu uit … in ultima seara norvegiana eram la o cafea cu lapte tarzie cu colegii mei de munca si le povesteam ca ma mai pusem la punct legat de saga politica mioritica si cam care ar fi cele intamplate … si Jan (acesta fiind seful cel mare) ne povesteste si el despre partidul albastrilor aflat la al doilea mandat si care are o politica extrem de socialista (Norvegia ar fi dupa spusele unui diplomat din Danemarca ultimul stat comunist din Europa), care reteaza orice politici de incurajare a investitiilor si care aveau un ministru de finante fara nici o experienta si care a facut special cursuri de matematica sa inteleaga ceva … acum este ministra a educatiei si se teme pentru educatia fetelor lui. La fel ne povesteste cum desi tara are legi bune adese ele nu sunt aplicate bine pentru ca multi judecatori sunt prosti. Tot in aceasta seara am aflat ca locuitorii orasului Haugesund cred ca acest oras este cel mai rau oras de locuit din Norvegia … aici eu as fo in total dezacord… dar ?!

In concluzie cred ca starea de fapt si perceptia legata de o tara si un stil de viata tin de individ … perceptia este de natura individuala si de experienta anterioara. La fel ca in economie, unde o nevoie odata satisfacuta nu dispare ci reapare o nevoie de plan superior si persoanele vor avea mereu doleante de la tara lor din ce in mai elaborate superioare.